Wikiplayer

joi, 25 septembrie 2014

Prima ploaie

Afara totul e ud si temperatura a scazut simtitor. 
Prima ploaie de toamna susura si se prelinge pe ferestre.
Aveam planuri pentru dupa amiaza, sa curat iarba crescuta printre dalele aleii si alte maruntisuri. Ramane pentru weekend ... 
Poate daca pamantul va fi destul de ud, o sa pot planta si bulbii de narcise. Asteapta de o luna in frigider. Hortensiile de langa scara au scos pistrui si si-au schimbat culoarea. Una a devenit visinie iar cealalta s-a decolorat. In umbra lor au rasarit o multime de degetei ...


Voi ce mai faceti la sfarsit de Septembrie  ?

luni, 22 septembrie 2014

Flora Graeca - In mijlocul Atenei

Cam asa arata o floare a arbustului de capere. 
Cel din poza creste printre ruinele Parthenonului. 

Ma atrage desenul staminelor mov pe fondul alb al petalelor ... 

Bobocii florilor sunt printre condimentele mele favorite. Citisem despre ei in cartile de retete ale bunicii dar i-am gustat tarziu, ani buni dupa ce le-am descoperit numele si initial nu ma dadeam in vant dupa bobitele verzi si sarate. Acum am grija sa nu-mi lipseasca niciodata din camara.  

Caperele : mancarea saracilor, medicament si afrodisiac ...

duminică, 21 septembrie 2014

Petale

Focuri de artificii in gradina de toamna ...

Intai " La Minuette " cu petalele patate cu roz, ca o acuarela, 
apoi " Felidae  " cel matasos ...
si singura mea dalie," Arabian Night ", intunecata si catifelata. 



O saptamana frumoasa   !

marți, 16 septembrie 2014

Ceas de tihna

Copii se intorc la scoala, eu la pacea gradinii ... 

 Incepe curatenia de toamna si planurile de sadit salata si alte frunze gustoase. Afara e placut, miroase a iasomie, paianjenii isi tes panzele printre tufe si din cand in cand aterizeaza cate o frunza aramie din platanul vecinului.

Dupa pranz am inceput sa curat trandafirii cataratori si seara a venit cu pasi moi, in sunet de joaca de copii ... 

Imi place toamna, mai ales acum, cand inca se mai simte dulceata verii.


duminică, 14 septembrie 2014

Frumoasa Tzia


Bun gasit, la inceput de anotimp !   
Poate ca ar trebui sa schimb numele blogului, anul asta a fost mai mult un jurnal de vacanta decat unul de gradina. Sper ca nu v-am plictisit.
O sa povestesc despre inca o insula.

De cativa ani buni, mergem la mare la inceput de Septembrie. 
Anul asta a fost randul mai putin cunoscutei Tzia sau Kea, cum se numea in antichitate. Apartine Cicladelor, e a doua ca marime din grupul lor si e foarte aproape de continent ( unul din motivele pentru care am ales-o, Kea fiind doar la o ora de drum cu ferry-ul de Lavrio ).

Pe harta seamana cu o frunza ce pluteste pe apele marii Egee. In partea vestica sunt plajele cele mai cosmopolite, in partea estica sunt cele mai salbatice si mai frumoase. Se ajunge mai greu acolo, pe drumuri de pamant ce au o inclinatie atat de mare, incat uneori simti ca masina o sa-si ia zborul. In mijlocul insulei e o padure, cea mai veche padure de stejar si singura ramasa in insulele grecesti. Sunt multe ruine, biserici, bisericute si manastiri legate intre ele printr-o retea de poteci pietruite bine intretinute si asta face locul atragator in orice anotimp. Mi-ar place sa ma intorc acolo intr-o zi de iarna si sa vizitez templele si amfiteatrul Kartheei antice ...

Cea mai buna parte a fost apa, neasteptat de calda si de limpede si n-am fost de doua ori pe aceeasi plaja. Apoi placerile gastronomice  :  branza picanta si vinul rosu facut dintr-un soi autohton de struguri, mierea de cimbru, biscuitii si macaroanele din faina de ghinda, prajiturile cu migdale si placinta insiropata de portocale, dupa care inca mai oftez ... si pestii proaspeti degustati in veranda casei noastre de vacanta la ceas de seara.